A absolvit Facultatea de Inginerie, după care a decis să scrie versuri. Măriuca Chira, tânăra poetă ce se joacă cu imaginația și dorințele

poezii.xyz A absolvit Facultatea de Inginerie, după care a decis să scrie versuri. Măriuca Chira, tânăra poetă ce se joacă cu imaginația și dorințele

Stie ce simte și scrie despre asta. A absolvit Facultatea de Inginerie, după care a decis să își aranjeze sentimentele pe coala de hârtie.

E o tânără ce își pune sufletul pe tavă și trece prin toate obstacolele zâmbind.

 Ea este Măriuca Chira, poeta ce a dat viață „Ingineriei Metaforelor”, carte ce invocă sensibilitate și povești romantice, și pe propria piele a simțit cum e să fii un tânăr poet în Republica Moldova. Despre aceasta ne-a povestit Măriuca într-un interviu de suflet.

1. În versurile tale știi a mângâia cuvintele cu o delicatețe specială. Cum ai decis să dai viață unei cărți în care să-ți aduni sentimentele, gândurile și metaforele?

Nu am decis, am simțit.
Îmi citeau scrierile mele din ce în ce mai mulți prieteni și cunoscuți, și frumoasă-mi era mirarea când îmi spuneau că exact asta au simțit și ei într-un anumit timp, într-o anumită stare. M-am gândit ca aș putea vindeca suflete.

2. Ai reușit să le oferi casă versurilor tale creând „Ingineria Metaforelor”. Cu ce obstacole se confruntă un tânăr poet la început de cale în Republica Moldova?

Cu aroganță! Trăim într-o societate în care sarcasmul e o chestie mișto.

3. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova susțin tinerele talente care tind să se manifeste în domeniul literar? Ce organizații sau persoane ți-au oferit suport în crearea cărții prin care ți-ai exteriorizat sufletul?

Nu am bătut la ușa Uniunii, din cauza că nu știam până acum că aș putea beneficia de un suport de la dumnealor. Eu vin din un domeniu diferit decât cel artistic. Dar, cu siguranță la următoarea carte o să le cer sfatul, însă am cerut sprijinul câtorva edituri care nu au venit cu niciun răspuns cererii mele. 

Îi sunt profund recunoscătoare domnului Virgiliu Mărgineanu, fără de care „Ingineria metaforelor” ar fi rămas un caiet de maculatură.

4. E cunoscut faptul că versurile sincere sunt pentru suflet, nu pentru bani. Te-ai gândit vre-odată la posibilitatea de a transforma poeziile tale într-o sursă de venit?

Bani se fac din orice, numai nu din poezie și numai nu eu.

5. Tot mai mulți oameni ai artei aflându-se în criză de originalitate au tendința de a împumuta idei de la poeți cu renume. Cum reușești să-ți păstrezi originalitatea atunci când scrii?

Eu nu scriu, eu mă joc cu imaginația și cu dorințele. Cam ăsta e secretul.

6. Tot mai mulți tineri talentați încearcă să se lanseze pe piața din Republica Moldova, crezi că există o concurență în domeniul poeziei? Cât de actual e să scrii versuri în ziua de azi?

Ar fi frumos să existe concurentă. Eu văd mai mult o lupta de orgolii. Dar, nu poți fi și tânăr, și deștept, și frumos.
E destul de actual. Am rămas surprinsă, când după lansare primeam zeci de mesaje cu poezii. Tinerii iubesc poezia, însă nu o expun. 

7. Ce poziție ocupă un tânăr poet în societatea din Republica Moldova atunci când încearcă să se lanseze în acest domeniu?

Eu am fost tratată cu multă admirație. La rându-mi îi urmăresc cu mult interes pe oamenii de creație. Pe lângă poziții în societate, noi mai avem nevoie de emoții frumoase care să ne readucă aminte ca suntem oameni cu bune și rele. Toți. Dar, absolut toți!

8. Cum un inginer a reușit să fugă de caiete tehnice și formule algebrice și să se regăsească în poezie?

Nu am fugit, eu am cochetat și cu ingineria și cu poezia. Le-am prins de mână, pe unda de stânga și pe una de dreapta și am avut cea mai magică aventură!

9. Se spune că doar 1% e talent și 99% e muncă. În ce măsură expresia este aplicabilă pentru tine?

La mine e inversă expresia în ceea ce ține de domeniul artistic, a spus Măriuca Chira pentru UNIMEDIA.


Preluat de la: Unimedia.info
Postat 21 mai 2017

Creaţii aleatorii :)

Autoritar

Am să te rănesc pînă la oase 

Cu cuvinte, pe cît se poate de frumoase

Am să te înec în dureri 

De vineri pînă vineri

Am să-ți fac viața mai grea 

Ca să nu poți zbura spre cer

Am să te plimb prin viața mea 

Am să te molipsesc de cancer-

Ul iubirii mele

Am să savurez plăcere

Fără bani fără avere, am să te arunc în gol 

Am să te bat 

În pat 

Cînd o să-mi intru-n rol

Am să te fac să plîngi 

Să mă distrugi 

Cu gheață caldă

Inima ta o voi face să ardă 

Să creadă 

Că-i pradă

A mea pe-o viață întreagă 

Si vară și iarnă să tot meargă

La braț, în stînga și în dreapta să strige

După ajutor la palma mea, care frige 

Am să te plimb prin plictiseală 

De-o să zici că-i vreo apocalipsă globală 

Mai mult...

Adevarata fata

Lasa-te înconjurat de oameni care te iubesc cu adevărat Simte căldura lor Scapa de oameni falși și reci la suflet Scapa de ei pana nu iți amărăsc sufletul Oamenii precum trandafiri Frumoși pe din afara dar spinoși pe înăuntru Fi mai atent ce alegi în viata o floare simpla și cu sufletul curat sau un trandafir spinos cu sufletul rece

Mai mult...

Mantaua

la început am îmbrăcat haina vieții

 

pe deasupra hainelor de duminică

 

ca pe-o manta de-a lui Gogol

(găsită în lada de zestre-a bunicii!)

cineva mi-a spus că arăt ca o sperietoare de ciori

pulpanele îmi atârnau până la călcâiul lui Ulise

și era largă

jenant

pe-alocuri

mă lătrau câinii

ziua-n amiaza mare

așa că mi-am făcut rost de o manta nouă

din celebrul Marché aux peuces din Paris

mai scurtă

cu nasturi lucioși de alamă

citeam pizma în ochii hoților de cruci

și cadavre

dar

vai

nenorocul mi-o luase-nainte

în zori mantaua mea dispăruse ca Fata Morgană-n deșert

și-n locul ei se cuibărise ca un dihor flămând

Moartea…

Mai mult...

Casa noastra de la tara

Parc-o vad si acum,
Intr-o negura a timpului,

Cum era, casa noastra de la tara.

Casuta noastra e ca o floare,
Straluceste mandra-n soare,
Iar la geamuri dansau grabite,
Flori si ganduri inflorite.

Mai mult...

Speranta

Trecind ades prin apa
Tu nu mai esti fricos
Sa mergi fara ca-n urma 
Sa-ti fie capul jos.

 

Azi nu mai am durere
Sau poate m-am deprins
Sa sufar in tacere !!
S-adorm cu focul stins.

 

Sa crezi ca si la tine
In drumul ce-ai parcurs
Ca orice intrebare ...
Sa ai al tau raspuns.

 

Sa nu-ti mai fie frica
De nestiut, de-apus
Sa simti cu dreptul, raza
Sa tinzi catre ajuns.

 

Fiind a ta si luna
Si norul cel din zare
Unde si valul, marea
Va fi in nepasare.

 

De greu sa nu te sperii
Atunci cind te apasa
A-i tai sa fie zorii
Si lacrimile-a tale.

Mai mult...

Echilibru precar

ne-am încropit casă într-un vârf de munte

în ultima zi a anului

acolo nu-ți poți face decât o casă pe temelii de piatră

neacoperită

deasupra ei așezi cerul

ziua primești înăuntru Soarele

noaptea Luna și stelele

ploaia și frigul nu ne mai sperie

ne strângem în brațe ca doi albatroși

care se regăsesc după un drum lung și istovitor

peste mările și oceanele lumii

locul nostru de-aici este și a lor

va fi mereu locul lor magic de plecare

și de întoarcere

în fiecare an al vieții

noi nu avem aripi să zburăm spre țărmurile arctice

de la marginea lumii

sau spre tropice

Dumnezeu ne-a pedepsit să rămânem prizonierii pietrei

să trudim toată viața pe câmpiile sterpe ale speranței

cu mâinile goale

în ultima noapte a anului

vom dormi nepăsători și neprihăniți ca pruncii

îmbrățișați în toată durerea noastră

de-a ne fi născut oameni...

Mai mult...