Categoria: Poezii de dragoste
Toate poeziile autorului: dyma579
Data postării: 11 septembrie 2016
Vizualizări: 1155
Poezii din aceiaşi categorie
Ceasornicul vietii
Astazi
Cand pletele lungi
Mi-s albe
Ca zapada iernii
Ma visez
Copila mica...
Acea copila
Care obisnuia
Sa-si scalde
Trupul alb
Ca spuma laptelui
In acea tarana de apus...
Ce repde
S-a scurs
Nisipul din clepsidra...
Timp ireversibil.
Aud ecoul
Tic-tac-ului
Tic-tac-ul trist
Ce imi tot numara
Zilele,orele,minutele,secundele...ramase.
Uite!
Atat!
Am ajuns
La sfarsit
De drum-Drumul vietii...
Tot ma apropii
De acea usa
Care o vedeam
Din departare...
iar cand o priveam
Ma luau fiorii.
Nu am crezut
Niciodata
Ca atat de repede
ma voi apropia
De acea usa
Neagra si receee...
Nu am crezut
Niciodata
Ca atat de repede
Va trebui
Sa ma strecor
Prin ea-Moartea.
Ce pacat
Ca nu mai pot sa opresc macar
Timpul in loc...
Ce pacat...
Dragoste pierdută în flori de primăvară.
Era prea cald să înțeleg că nu mai am putere,
Mă înădușeam in flori de crin, în buze dulci și... miere.
În palmă scrisul nu-l ștergeam, era prea prospată cerneala,
Cuvintele ce mă pierdeau, durerea și cu albăstreala.
Erai cu părul nod, înrămurit în două rădăcini de tei,
Miros ce beat eram de el, pierdut în ochi și în scîntei.
Mergeam cărările de praf, pe lîngă iaz din stele,
Cuvintele ce nu mai văd, sunt încă beat de ele.
Erai in rochie de flori, în multe flori de primăvară,
Eu mă simțeam străin cu noi. Stiam că sunt povară...
Ai spus că visele se pierd și visul meu s-a dus,
Acea cerneală a rămas, albastră în culori de'apus.
ESTI CUTIA MEA CU VISE!!!
Si sunt momente când nici un cuvânt nu poate fi în stare să redea exact trăirile sufletului meu.. Uneori , când abia abia am găsit cuvintele potrivite pentru a-ți spune ce sunt când sunt cu tine, îmi par insuficiente.
Si... indiferent la câte cuvinte aș aduna pentru a ți le transmite... tot mi se par insuficiente... pentru că... sentimentul ce-mi face sângele să clocotească în vene... de fapt nu poate fi explicat nici în o mie, în zece mii, în o sută de mii și chiar nici într-un milion de cuvinte.
Si aș vrea să știi cât de mult s-a schimbat în bine starea mea sufletească . Si aș vrea să știi cum văd răsăritul soarelui... e altfel. E cu totul neobișnuit. Lângă tine... fiece răsărit de soare e special... fiece clipă devine una de neuitat...
Îți mulțumesc!!!
Скажи мне...
Скажи мне, любишь ли ешё?
или любовь прошла как день ненастный?
Кто подставляет тебе теперь плечё?
и кто с тобой теперь несчастный?
Скажи мне, любишь ли ешё?
или истерики остались в прошлом?
Вся боль что от тебя лилась ручьем,
и разговоры по ночам о пошлом...
Скажи мне, любишь ли ешё?
Кого целуешь сладкими губами?
Кому ты плачишься теперь в плече?
Кого теперь ты балуешь стихами?...
Trecut
De la început viata părea simplă,
Acum,clipă cu clipă,e diferită.
Am început să iau totul în serios,
Dar gîndul tot mi-e la tecutul dureros.
Viaţa merge înainte,dar amintirile rămîn,
Ramîn în suflet si te framînt.
Cu zîmbet pe faţă si sufletu-nlăcrimat,
Zîmbesti simţindute vinovat.
Inima zîmbeste cu ură,
Sufletul iubeste si asteaptă sa vii.
Ochii se-ntorc in amintirea dură,
Dar eu plec pe un tărîm,
Făr de iubiri.
.....
“-Spune-mi tată pan’ acuma, cum ţi-a fost în cerul sfânt,
Mai aproape de lumina şi de bunul Dumnezeu?”
“-Am stat dragă mea cu tine pan’ acuma pe pământ.
Ţi-am fost pază şi putere şi ţi-am fost şi suflet eu.
Şi când lacrimi pe obraji îţi curgeau în râuri pline,
Trimiteam câte un suflet din durere să-ţi aline,
Iar când nimeni pe potrivă pentru tine nu găseam,
Pe ascuns, în taina serii, eu, cu mâina, le ştergeam.