Ramas

Ramas

Lumina sufletului meu
Din nou vei aparea
O luminare stinsa
Focul, tu vei reflecta


Nu-mi spune de iubire
Nu-mi zice tu de dor
Caci ai avut iubirea
Si ai lasato-n zbor


O lume de sperante
Ma duce iar spre tine
Dar inima ma roaga
M-ai simte pentru tine


Un gol ce mi-ai lasat
O suferinta amara
Te rog, nu mai pleca
Te rog, ramii deseara.

poezii.xyz - poezii

Postat de , Categoria : Poezii de dragoste

Data : 1 iunie 2013 , Vizualizări : 1516 .

3
sau pentru a comenta poezia Ramas
Ramas

Poezii aleatoare

Din pacate totul trece

Din pacate doar durerea 

Poate fi mai sus ca visul

Din pacate doar tacerea

Poate sa aduca scrisul

 

Din pacate doar privirea

Poate lacrimi ca sa nasca

Din pacate numai gindul

Poate mintea s-o raneasca

 

Din pacate numai viata

Nu mai poate fi usoara

Din pacate doar cuvintul

Linistea o mai omoara

 

Din pacate tot ce este

Undeva s-a inceput

Din pacate totul trece

Dar nimic nu ai facut

 

Din pacate tot ce-i nou

Miine vechi deacum va fi

Din pacate doar parintii

Ramin parinti pin vor muri

 

Din pacate...

Citeşte mai departe

Autor: Neamtu Ion passarell

Pentru tata

Anii nu mai au putere peste noi a se întoarce, 
Dar eu vreau să schimb o vorbă cu acei ce îi iubesc, 
Cu acei cu-a căror suflet stau în linişte şi pace, 
Dup- acei a căror glasuri alergând, mă ostenesc. 

Şi alerg, alerg sălbatic, peste dealuri, peste vale 
Tălpile îmi sângerează, dar nu simt nici o durere, 
Căci aştept din geana serii să îmi iasă tată-n cale 
Ce mi-e -n suflet o comoară - de lumină şi putere. 

Şi alerg fără oprire. Orizontul e aproape, 
Dar din urletul de vânturi înţeleg că-s strânsă-n gheare; 
Vreau să mă innec în lacrimi şi să mă topesc în ape, 
Căci de mii şi mii de zile, eu alerg cu disperare. 

Mă opresc în pragul casei obosită şi bătrână. 
Anii mei îmi sunt povara de-amintiri ce ne-au unit 
Orice frunză, orice floare, orice rază de lumină 
Îmi şopteşte – “ pentru tată, până astăzi, ai trăit”. 

Citeşte mai departe

Autor: darida

Din ce în ce mai des

Aplec copacul şi-i sărut ramul 

Muguri în pântec să-i răsară ,

Îi las un zâmbet pe frunza galbenă

Şi pe celelalte ce plecară 

Încăpăţânate de zbor ,

De îmbrăţişarea cu pământul

Pe la amiază , când ora devine rumenă

Şi celor rătăciţi îşi împarte gustul .

Las ploaia să-mi spele ochii

Să pot privi în seară 

Porţi larg deschise prin care

Să intre nealterate iubiri

Şi umblet nepământean

Cu luna la subţioară

Când oamenii îi cei lui Dumnezeu izbăviri .

Citeşte mai departe

Autor: Iudita_Ecaterin

Logare

sau
Autentificare cu    Autentificare cu   

Ultimii înregistraţi

Markustuu

Markustuu

Data : 22 septembrie

Raymondnig

Raymondnig

Data : 21 septembrie

Josephmow

Josephmow

Data : 21 septembrie

Despre noi

Acest portal WEB e in totalmente dedicat creaţiilor personale (poezii, proze, etc.), uneia dintre cele mai frumoase forme de a-i spune unei persoane dragi ce simți, si nu numai. Creaţiile compuse de voi, vor fi vizualizate şi admirate de "inimi" ce împărtăşesc aceiaşi pasiune.
Înregistrează-te pentru a profita de această ocazie.
O parte din drepturi rezervate | © 2013 - 2020 5p9