Любовь к людям, к истории и поэзии отправит их в путешествие ... в Париж.

poezii.xyz Любовь к людям, к истории и поэзии отправит их в путешествие ... в Париж.

 

Simona este eleva in clasa a XII-a la Liceul “Stefan Holban” din Carpineni. La editia precedenta a luat Premiul I asa ca si-a incercat norocul si an acest an. A fost inspirata de creatia lui Vasile Alecsandri si a decis sa scrie despre asta.

 

Simona MIRZA, PARTICIPANTA: “Am vrut sa scot in evidenta ca Alecsandri nu a scris simple poezii, el a sustinut unirea si a contribuit la formarea unei Romanii moderne. Mi-au placut temele si doresc sa transmit acea mostenire lasata de Stefan Holban, cel care a pus bazele localitatii noastre.”

 

Inainte de a veni la concurs, aceasta eleva a scos din sifonier mostenirea lasata de bunica, costumul popular vechi de peste 50 de ani.

 

Gabriela NEGRU-VODA, PARTICIPANTA: “Portul national romanesc trebuie promovat peste tot in lume, la acest concurs nu am putut veni in altceva.”

 

In lucrarea sa, ea a scris despre Sfatului Tarii si rolul sau in infaptuirea unirii. Spune ca cercetarea i-a furat mult timp, iar pentru un studiu complet a cutreierat mai toate bibliotecile din localitate.

 

Gabriela NEGRU-VODA, PARTICIPANTA: “A fost o pregatire minutioasa. Am analizat multe studii de specialitate, monografie. Am mers la biblioteca personala, detin carti de valoare. Dou saptamani am muncit in fiecare zi.”

 

Emotii duble au avut profesorii, care i-au indrumat in realizarea lucrarilor. Cu incredere i-au petrecut dar si intampinat dupa prezentarile din fata juriului.

 

Galina BRICEAG, PROFESOARA ISTORIE: ”Ma pun in situatia eu ca copil, cand am de sustinut o lucrare stiintifica. Trebuie sa demostrezi argumente, ca ai cercetat. Pregatim cetateni, care nu sa plagieze, dar sa fie flexibili, sociabili.”

 

Europarlamentarul roman Maria Grapini a venti cu daruri pentru participanti.

 

Maria GRAPINI, EUROPARLAMENTAR: “O sa primeasca carti si un premiu in bani sa fie stimulati. Un concurs extrem de benefic pentru formarea tinerilor ca viziune din punct de vedere istoric, cultural.” 

 

 Traditional, startul concursului se da la Paris, la Asociatia “Aliantei pentru Sprijinirea Basarabiei”. In premiera in acest an, pe langa sectiunea "Istoria romanilor" si "Istoria literaturii romane" a fost lansata categoria Diaspora, unde s-au inscris trei elevi de peste Prut.

 

Gheorghe FURDUI, PRESEDINTE “ALIANTA PENTRU SPRIJINIREA BASARABIEI”, PARIS: ”Concursul vine sa altoiasca in randul elevilor dragostea de neam, tara, cunoasterea istoriei si a limbei. Anul acesta avem 35 de participanti, dar odata cu marirea premiilor speram sa fie mai multi.”

 

Concursul “Mostenirea” este la a 25-a editie si a fost initiat de Eugen Holban, fiul lui Stefan Holban, membru al Sfatului Traii. Castigatorul premiului I s-a ales cu o calatorie la Paris. Cel care a obtinut premiul II va merge prin locurile culturale si istorice din Romania, iar participantul de pe locul III va cutreiera Moldova.

 


Preluat de la: ProTv


Опубликовано 29 апреля 2018

Случайные публикации :)

Qui aime bien châtie bien

Детский стон, эхом по дому,

Не плачь и не крик, молчаливое эхо.

Они и не знали что может быть по другому,

и к счастью дорога закрыта железною вехой.

 

и мать и отец, молчали вздымая руки,

Уничтожая детские годы.

Причиняя детишкам, адские муки,

Лишая их детства, любви и свободы.

 

Они уже давно не теряют слёзы,

и уже давно не просят пощады.

их поглотили детские грёзы,

Скоро погаснут их боли лампады.

Еще ...

Neobosite, aceste nave spațiale ale gândului

Chipul tău
tremurând în oglinda apei
mi-a rămas întipărit de-atunci pe retină
din când în când
inima aruncă răutăcioasă cu săgeți otrăvite
parcă le și aud înfigâdu-se-n lacrimi
(îți mai amintești cum ne întreceam
la aruncatul cu pietre
cum socoteam care piatră țopăie mai mult
deasupra apei
și cum pierzătorul rămânea întotdeauna dator
cu o jumătate de scoică?)
în urma pietrelor liniștea desenează și acum
cercuri concentrice
(n-ai uitat
cred
cum ne minunam ca în fața unui organism viu
ascuns în adâncuri
între două respirații
și ne apăsam înspăimântați cu podul palmelor
peste inimi!)
aud aievea în mine plescăitul lespezii care se duce la fund
cântecul răgușit al mierlei
piciorul tău desculț
risipindu-se voluptos în nisipul galben
(ți-i minte cum priveam cocorii
în mantiile lor albe
înveșmântați ca prinții
cu gâturile terminate în cer
cu pliscurile albastre
prinși în ritmuri nebune de samba
smulgând smocuri de iarbă
țâșnind grațios spre înalturi
făcându-și reverențe!)
parcă a fost ieri…

Neobosite, aceste nave spațiale ale gândului…

Еще ...

viata nu e viata de e moarta

Traiesc trairile uitate
Si privesc prin ochi privirea
Calator printre morminte
Las in urma amintirea

Ratacit sub cerul vesnic
Sunt purtat de propria soarta
Caut casa parinteasca,mama
Tot umblind din poarta-n poarta

Timpul sterge amintirea
Daruind-umi somnul infinit
Unde parc-o viata trece
Ne simtind ca am trait

Nu traiesc sa fac istorie
Doar traiesc ca asta imi este dat
Incerc sa schimb ceva in viata mea
Dar ce-am putut c-am am schimbat

Viata nu e viata de e moarta
Casa nu e casa de no ai
Visul nu e vis daca nu dormi
Ingerii nus ingeri fara rai

Еще ...

Trist

Trist, sunt trist mereu de dor,

Pe cer nu mai văd nici stele...

Cred că stelele tot mor,

Şi cad in palma ta mergele.

 

Să ştii ca nu mai vreau să mor,

Nu mai vreau sa simt durere. 

Insă dragostea o să o las ca arhespor,

Să rămină sursa, ce imi dă putere.

Еще ...

Strigăt

mușcătura lui Cerber e ca o semnătură pe gleznă

 

a morții

 

bătrânul Charon nu mai vede dincolo de maluri

și-mi  refuză bănuțul de aur

ca să trec Styxul

lăsându-mă zombi

nici om

nici înger

un fel de mort viu

strivit între două lumi închise ermetic

dac-aș putea mi-aș răcori nemurirea cu sângele tău

în semn de dragoste

dar nu pot

mușcătura otrăvită a lui Cerber mă arde cumplit

în flăcările nimicitoare ale disperării

zdrobește

iubito

porțile vieții ferecate în lanțuri

și vino s-alungi  vulturul care-mi sfâșie inima….

Еще ...

Sărutul tău

Mi-ai sărutat călcâiul când piciorul meu a plâns .

Pasul meu a îmbrăţişat pasul tău , mergem pe acelaşi drum .

Mi-ai sărutat pleoapa când ochiul meu a ţipat de dor ,

Genele mele îţi mângâie obrazul .

Mi-ai sărutat buzele reci când gura mea a ales să tacă ,

Acum ea îţi şopteşte .

Mi-ai sărutat degetele subţiri când ele căutau atingeri de tine ,

Braţele mele liane strâng trupul tău .

M-ai sărutat pe frunte când gânduri haotice prindeau rădăcini ,

În mintea mea au încolţit gânduri curate de iubire .

Ai deschis uşa inimii tale şi m-ai chemat să locuiesc în ea ,

Acum eu locuiesc în tine , te traversez din creştet până-n tălpi .

M-ai ales pe mine , o mie de bucăţi ,

Acum sunt întreagă .

În palmele tale cu miros de tei îmi odihnesc obrazul .

Nu mai eşti tu , nu mai sunt eu , suntem noi .

Cântec peste timp , culoare în zi , lumină în întuneric ,

Răsărit de simţuri în amurg de gând .

Suntem zâmbete în trăiri , suntem verdele crud al primăverii ,

Căldură în suflete , suntem iubire ,

Suntem tot ce vrem să fim . Suntem noi .

 

Еще ...