Versuri şi vin. Ronin Terente a lansat cartea „Epistole către nimeni”, o colecție de 333 de poeme scrise în 3 ani

poezii.xyz   Versuri şi vin. Ronin Terente a lansat cartea „Epistole către nimeni”, o colecție de 333 de poeme scrise în 3 ani

Seara de sâmbătă a început cu o aglomeraţie dornică de poezie. Ronin Terente, autorul volumului de versuri „Epistole către nimeni”, a luminat seara publicului său în cadrul lansării cărții.

Evenimentul a început cu prezentarea asociaţiei organizatorice – HaiBun.

Scurtul discurs a fost urmat de primul recital de poezie, făcut chiar de autorul volumului. Ronin Terente şi-a declamat câteva dintre poeziile puse pe ritm, fiind acompaniat de pian.

Când publicul a început să se îndesească, a ieşit la microfon prozatorul Iulian Ciocan. Creaţia lui Ronin a fost dezghiocată şi analizată de către scriitor, fiind catalogată ca „poezie underground”

După încă un recital pus pe note muzicale, s-a făcut auzită criticul literar Maria Palchin. Aceasta a povestit publicului despre îndelungata sa prietenie cu Ronin şi despre prima lor întâlnire. Părerea Mariei Palchin despre stilul autorului a coincis cu cea a lui Iulian Ciocan, adăugând că „el coboară în stradă, nu vine din stradă”, referindu-se la adaptarea poeziei lui Ronin Terente la societatea modernă.

Următorul la microfon a ajuns cel care a redactat volumul, Sergiu Zgardan. La fel ca şi ceilalţi doi vorbitori, Sergiu a remarcat neobişnuitul fel de a scrie al lui Ronin şi exacta ajustare a lui cu ambianţa lumii din zilele noastre.

După discursuri a urmat un nou recital de poezie şi o mică surpriză pentru public. Încheindu-şi declamarea, Ronin a decis să le arate vizitatorilor un mic joc, pe care l-a descoperit cu prietenii săi, răsfoind cartea. Autorul a rugat câţiva voluntari să se gândească la un număr de la 1 la 333 şi la un cuvânt arbitrar şi a asigurat audienţa că dacă deschide la pagina ce corespunde numărului anunţat, textul va descrie exact cuvântul la care s-au gândit fiecare dintre voluntari. Rezultatul a fost surprinzător, deoarece, cu adevărat, în majoritatea cazurilor trucul lui Ronin a funcţionat.

Seara s-a încheiat cu o sesiune de autografe şi multe laude dedicate autorului. De menționat că prețul cărții este de 101 lei.

Poze: HaiBun

Preluat de la: Zugo.md


Опубликовано 14 июня 2017

Случайные публикации :)

Vid metafizic

 apoi a plecat

pe nebăgate de seamă

în vârful degetelor

ca un spectator care iese dintr-o sală de cinematograf

cu umerii aplecați

bâjbâind prin întunericul dintre rânduri

fără să spună nimic

simțise că vorbele ei ricoșau de pereții liniștii mele

și-i reveneau în urechi ca un ecou rătăcit

îmi văzuse privirea înfiptă în albastru cerului

și  înțelese că nu mai eram acolo pentru ea

pentru nimeni

poate că nici nu eram

nu știu

îmi mai aminteam doar că toți mugurii din ramuri

îngenuncheaseră dintr-o dată în flori

că sufletul meu înota în derivă

într-o mare încremenită în alb

că vorbele ei semănau cu niște albatroși osteniți

deasupra unei corăbii părăsite

cum să mai ies din această gaură neagră

mă-ntrebam

zdrobit în propria-mi liniște

Еще ...

Fior

Răcoarea primăverii

se lasă peste noi,

chiar la lăsarea serii,

când ne simțim mai moi.

 

Ne trec fiori plăpânzi,

din cauza brizei pare...

Seara cu ochii blânzi

pornește o-ntâmplare.

 

E zgomot cam puțin,

căci nu e lume multă.

Nu mi se pare-un chin

că nimeni nu m-ascultă.

 

Pe foaie-mi las cuvântul

uitându-mă în zori...

Ivesc apoi pământul

cum se cufundă-n nori.

 

E un complex peisaj,

pot zice-un cadru feeric...

Sau e doar un miraj

Văzut în întuneric.

  

Dragos Plesa - Fior

Еще ...

Adevăr

Viaţa mea este o Gară -

cu mii şi mii de pasageri

unii cu vagoane de iubire,

alţii - cu saci de dureri.

Pe unii îi voi revedea

Pe alţii cu siguranţă niciodată

Şi tu eşti un simplu pasager

Ce treci prin Gara Vieţii mele doar o dată...

Еще ...

Masacru

Rugul aprins bolborosește incomprehensibil

două numere naturale (1și 2 ) vor fi arse de vii

dintr-o clipă în alta

grupuri  izolate de cuvinte se dedau la distrugeri stradale

„ticăloșilor, pedeapsa cu moartea a fost abolită demult”

străjerii Alfabetului iau poziții de luptă

iar clonele literelor  de bază

ă,â,î,ș,ț 

ascunse în spatele căciulilor, circumflexelor  și virgulelor

trag pidicile armelor

„pe aici nu se trece”

cifrele 1 și 2 se făcuseră vinovate de  lèse-majesté

adică de ofensă adusă suveranului  0

pedepsită cu moartea

puseseră între ele și suveran o virgulă

în fapt

Constituția statua dreptul acesta doar regelui

după el  nu puteau fi decât numere zecimale

nici vorba de litere

literele rămâneau întotdeauna  litere

nu aveau iscusința și mlădierea numerelor

revolta lor nu era sustenabilă

și trebuia înăbușită în sânge

 

cine s-ar fi așteptat să vadă caldarâmul vieții

 însângerat de cadavrele inocente ale cuvintelor?

.

Din volumul „Alb și Negru”, aflat în lucru

Еще ...

De ce te cânt

De ce te cânt când merii dau în floare, 
Când iarba se izbeşte către soare 
Trecând că o săgeată prin pământ. 
De ce ca pe-o duminică te cânt? 

De ce te cânt când grâul e de coasă, 
Când iau bilet de tren să vin acasă, 
Să strâng în braţe plaiul meu cu dor. 
De ce te cânt în murmur de izvor? 

De ce te cânt când pleacă-n zor cocorii, 
Când soarele e mai lenos ca zorii 
Şi lasă ceaţa rece să ne scalde. 
De ce te cânt în frunza care cade? 

De ce te cânt când fulgul dă în plete, 
Când timpul nu mai poate să aştepte 
Să mă aşez în sania copilăriei. 
De ce te cânt în albul veşniciei? 

Еще ...

Deșertăciune

unii  încep cu sfârșitul poveștii

chestia asta cu viața și lumea este o mizerie

victima sărută mâna călăului  

criminalul se întoarce la locul faptei

rupându-și hainele de pe dânsul

plângând în hohote

negustorii de carne vie

merg duminica la biserică

nebunii cu grupa de sânge AB(IV)

( grupa lui Isus Cristos!)

scăpați din ospicii

împart dreptatea în justiție

nimeni nu mai este interesat de mecanica lui Hook

cu privire la deformarea sau alungirea lucrurilor

în funcție de o forță elastică K

denumită constanta lui Kafka

de absurdul voluptos al vieții în care trăim

fără nicio logică

suntem singurele ființe care merg în două picioare

împotriva legilor gravitației

și nu este în regulă

nu este în regulă nici moartea

ca singura variabilă admisă în toate disciplinele existenței

presupoziția potrivit căreia legile materiei sunt inalterabile

nu au suport în timpul existenței noastre

totul e deșertăciune

cum spune eclesiastul

prefațând începutul poveștii…

Еще ...